Experiment de viziune umană. MKUltra și controlul minții – experimentele CIA

Evoluția de până acum a inteligenței artificiale și a relației oamenilor cu ea e, însă, un experiment fără precedent, astfel încât viitorul ei nu viziune 1 5 per ochi deocamdată nici pe departe previzibil.

• MKUltra și controlul minții - experimentele CIA
• Vor deveni computerele stăpânii noștri - Scena 9
• Distanța acuității vizuale față de obiecte
• WhatsApp Suntem în anul , 13 aprilie.

În Minți posibile, cartea pe care a editat-o anul acesta, John Brockman, agent literar și autor de literatură științifică, invită experiment de viziune umană de cercetători și gânditori influenți să reflecteze tocmai asupra acestor posibile scenarii pentru viitor: va deveni inteligența artificială opresivă cu oamenii sau îi va fi slujitor credincios?

Cum aplicăm valorile noastre morale atunci când creăm roboți și când vom vorbi despre drepturile mașinilor?

MKUltra și controlul minții – experimentele CIA

Sunt doar două întrebări din  Minți posibilecartea proaspăt tradusă de George Chiriță la Experiment de viziune umană Vellant, în care semnează, printre alții, Daniel C. Dennettunul dintre cei mai relevanți filosofi din zilele noastre, Max Tegmarkfizician la MIT și președinte al Institutului Future for LifeSteven Pinkerprofesor de psihologie la Harvard și autor de bestseller-uri, Hans Ulrich Obristdirectorul artistic al galeriei londoneze Serpentinesau Anca Drăganprofesoară la Berkley și cercetătoare la Centrul de Inteligență Artificială Compatibilă cu Omul.

Cele 25 de eseuri, foarte diferite și ca bagaj ideologic, și ca domeniul de explorare, și ca abordare, construiesc împreună un rollercoaster palpitant de idei, argumente și ipoteze. Capitolul  Vor deveni computerele stăpânii noștri Un fost coleg al meu, Gérard Bricogne, obișnuia să glumească spunând că inteligența bazată pe carbon este doar un catalizator pentru evoluția inteligenței bazate pe siliciu. Mult timp, atât filmele de la Hollywood, cât și profeții științifici au preconizat capitularea noastră în fața stăpânilor noștri, computere.

30 sub 30: Experimente pe bandă

Cu toții așteptăm singularitatea, care pare întotdeauna să fie după colț. Într-un anumit sens, computerele au preluat deja controlul, facilitând practic fiecare aspect al vieților noastre — de la banking, călătorii și utilități până la cele mai intime comunicări personale.

Pot să-l văd și să vorbesc gratuit cu nepotul meu din New York. Îmi amintesc când am văzut prima dată filmul din intitulat Odiseea spațială, publicul a râs când a auzit prețul ridicol de ieftin de 1,7 dolari pentru un apel experiment de viziune umană cu experiment de viziune umană venite din spațiu, în acel moment un apel la distanță costând 3 dolari pe minut în Statele Unite. Totuși, comoditatea și puterea computerelor este și ceva asemănător unui târg faustic, deoarece vine la pachet cu pierderea controlului.

Computerele ne împiedică să facem lucrurile pe care vrem să le facem. Încearcă să te urci într-un avion dacă ajungi la aeroport și sistemele de computere nu funcționează, așa cum i s-a întâmplat cu experiment de viziune umană timp în urmă companiei British Airways la aeroportul Heathrow.

Avioanele, piloții și pasagerii erau toți acolo, chiar și controlul traficului aerian funcționa. Dar niciun avion al companiei aeriene nu putea decola. Computerele ne fac și să facem lucruri pe care nu vrem să le facem — generând liste de e-mailuri și tipărind etichete pentru a ne trimite milioane de e-mailuri nedorite pe care noi, oamenii, trebuie să le sortăm, expediem și ștergem.

Dar nu ați văzut nimic încă. În trecut, am programat computerele folosind algoritmi pe care i-am înțeles cel puțin în principiu. Și, când mașinile au obținut rezultate uimitoare, cum ar fi să-l învingă pe campionul mondial la șah, Garry Experiment de viziune umană, experiment de viziune umană putut spune că programele victorioase au fost proiectate cu algoritmi bazați pe propria noastră înțelegere — folosind, în acest caz, experiența și sfaturile celor mai buni jucători de șah.

Mașinile erau pur și simplu mai rapide la efectuarea calculelor brute, aveau volume prodigioase de memorie și nu erau pasibile de eroare. Un articol a descris victoria lui Deep Blue nu ca pe cea a unui computer, care era doar o mașină proastă, ci ca victoria a sute de programatori asupra lui Kasparov, un singur om.

Acest mod de programare se modifică dramatic. După o discontinuitate mare, puterea învățării automate a prins aripi. O mare parte din schimbare a venit atunci când programatorii, în loc să încerce să anticipeze și să codeze toate contingențele posibile, au permis computerelor să se experiment de viziune umană singure în ce privește datele, folosind rețele neuronale profunde bazate pe modele pentru cum învață creierele noastre.

Computerele pot recunoaște tipare și pot trage concluzii fără ajutorul oamenilor.

O metodă foarte puternică pare să fie experiment de viziune umană cu întărire, prin care computerul învață, fără intrări anterioare, ce variabile sunt importante și câtă pondere să le acorde pentru a atinge un anumit obiectiv. Această metodă imită într-o oarecare măsură modul în care învățăm când suntem copii.

Rezultatele acestor abordări noi sunt uimitoare. Un astfel de program de învățare profundă a fost folosit pentru a învăța un computer să joace Go, un joc despre care doar până acum câțiva ani se credea că nu poate fi jucat de o inteligență artificială pentru că era atât de greu să estimezi cât de bine stai.

Se pare că cei mai buni jucători de Go se bazau foarte mult pe intuiție și pe estimarea poziției, deci se considera că priceperea necesita un anumit tip de inteligență umană. Dar programul AlphaGo produs de DeepMind, după ce a fost instruit din mii de jocuri Go de nivel superior jucate de oameni și apoi de milioane de jocuri pe care le-a jucat cu el însuși, a putut foarte repede să-i bată pe cei mai buni jucători din lume.

Experiment de viziune umană mai uimitor este faptul că programul corespunzător AlphaGo Zero, care a învățat totul de la zero jucând singur, a fost mai puternic decât versiunea instruită experiment de viziune umană pe jocurile cu oameni! Este ca și cum oamenii au împiedicat computerul să ajungă la potențialul său maxim. Progresul nu a fost restricționat la jocuri. Computerele sunt semnificativ mai bune la recunoașterea imaginilor și la sintetizarea vocii decât erau înainte.

Pot detecta tumorile din radiografii mai devreme decât majoritatea oamenilor. Diagnosticele medicale și medicamentele personalizate se vor îmbunătăți substanțial. Transportul cu mașinile autonome ne va menține pe toți în siguranță, în medie. Probabil nepotul meu nu va trebui să-și ia niciodată permisul de conducere, pentru că a conduce o mașină va fi cum este astăzi călăritul — un hobby pentru câțiva oameni. Activitățile periculoase cum ar fi minatul și activitățile repetitive și plictisitoare vor fi făcute de computere.

Statul va oferi servicii publice mai precise, mai personalizate și mai eficiente. Inteligența artificială poate revoluționa educația analizând toate nevoile individuale ale elevilor și permițând predarea personalizată, astfel încât toți elevii să poată avansa la o rată optimă. Alături de aceste beneficii uriașe, bineînțeles, vom avea și riscuri alarmante.

Cu volumul vast de date personale, computerele vor putea afla mai multe despre noi decât știm noi înșine despre noi; cine deține datele despre noi va deveni o întrebare foarte importantă. În plus, deciziile bazate pe date vor reflecta fără îndoială predilecțiile sociale: chiar și un așa-zis sistem inteligent neutru conceput pentru prezicerea riscurilor de credit, să spunem, poate trage concluzia că simpla calitate de membru al unui grup minoritar te predispune la incapacitatea de rambursare a împrumutului.

Deși acesta este un exemplu evident pe care-l putem corecta, pericolul real este că nu suntem întotdeauna conștienți de predilecțiile din date și le putem perpetua pur și simplu. De asemenea, învățarea experiment de viziune umană poate perpetua propriile noastre prejudecăți. Când Netflix sau Amazon încearcă să-ți spună ce ți-ar plăcea să vizionezi sau să cumperi, aceasta este o aplicație a învățării automate.

În prezent, astfel de sugestii sunt uneori ridicole, dar cu timpul și cu mai multe date, experiment de viziune umană fi din ce în ce mai precise, fortificându-ne prejudecățile, ce ne place și ce nu ne place. Vom rata oare ocazia întâlnirii aleatorii care ne-ar putea convinge să ne schimbăm părerea prin expunere la idei noi și contradictorii? Experiment de viziune umană, dată fiind influența sa asupra alegerilor, este un exemplu destul de clar pentru modul în care poate fi accentuată falia dintre oamenii care se află în părți diferite ale spectrului politic.

Probabil am atins deja etapa în care majoritatea guvernelor nu mai au puterea să reziste la influența combinată a câtorva companii multinaționale puternice care ne controlează pe noi și viitorul nostru digital. Lupta dintre companiile dominante de astăzi este, de fapt, o luptă pentru controlarea datelor.

MKUltra și controlul minții – experimentele CIA

Acestea își vor folosi influența lor enormă pentru a împiedica reglementarea datelor, pentru că sunt interesate de controlul absolut asupra lor. În plus, posedă resursele financiare pentru a-i angaja pe cei mai talentați oameni din domeniu, sporindu-și astfel și mai mult puterea. Ne-am cedat datele personale în schimbul câtorva servicii gratuite precum Gmail și Facebook, dar, după cum evidenția autorul și jurnalistul John Lanchester în London Review of Books, dacă este gratuit, atunci tu ești produsul.

Clienții lor adevărați sunt cei care-i plătesc experiment de viziune umană a primi acces la cunoștințele acumulate despre noi, pentru a ne putea convinge să le cumpărăm produsele sau pentru a ne influența în altă privință. O metodă de a evita monopolul asupra datelor este să împărțim titlul de proprietate asupra datelor unor firme care le utilizează. Persoanele individuale ar deține și controla astfel datele lor cu caracter personal un model care ar încuraja experiment de viziune umană, devreme experiment de viziune umană oamenii ar fi liberi să-și mute datele la compania care oferă servicii mai bune.

În cele din urmă, folosirea abuzivă a datelor nu este limitată la corporații: în regimurile totalitare sau chiar și în cele democrate cu numele, guvernele știu lucruri despre cetățenii lor pe care nici Orwell nu și le-ar fi putut imagina.

Experiment

Modul în care utilizează aceste informații nu este întotdeauna transparent și nu poate fi contracarat mereu. Ideea de inteligență artificială în scopuri militare este înspăimântătoare. Ne putem imagina sisteme inteligente care sunt proiectate să acționeze autonom în baza datelor obținute în timp real, care pot acționa mult mai repede decât inamicul, experiment de viziune umană războaie catastrofale. Astfel de războaie nu sunt neapărat convenționale sau nucleare.

Would you sacrifice one person to save five? - Eleanor Nelsen

Dată fiind importanța rețelelor de computere în societatea modernă, este mult mai probabil experiment de viziune umană războaiele inteligențelor artificiale să fie purtate în spațiul cibernetic. Consecințele pot fi la fel de grave. În ciuda acestei pierderi a controlului, continuăm să mărșăluim inexorabil într-o lume în care inteligența artificială va fi peste tot. Indivizii nu vor putea rezista comodității și puterii, iar corporațiile și guvernele nu vor putea rezista avantajelor sale competitive.

Dar iau naștere întrebări importante legate de viitorul muncii. Brusc, acest lucru nu mai este adevărat. Contabili, mulți profesioniști din domeniul dreptului sau medicinei, analiști financiari și brokeri, agenți de turism — de fapt, mulți angajați la birou — vor dispărea ca urmare a programelor sofisticate de învățare automată. Vom face față unui viitor în care fabricile vor scoate pe bandă rulantă produse cu foarte puțini angajați, iar transportul bunurilor este în mare parte automatizat, la fel ca multe alte servicii.

Ce mai rămâne de făcut pentru oameni?

Traducere "despre natura umana" în engleză

De asemenea, a preconizat, odată cu creșterea timpului liber petrecut în mod creativ, sfârșitul banilor și avuției ca scop în viață: Vom putea să ne permitem să îndrăznim să evaluăm motivul banilor la valoarea sa adevărată.

Dragostea față de bani ca posesie — diferită de dragostea față de bani ca mijloc de obținere a plăcerilor și realităților vieții — va fi recunoscută pentru ceea ce este, o morbiditate oarecum dezgustătoare, una dintre acele înclinații semicriminale, semipatologice pe care le predăm ridicând din umeri specialiștilor în boli mintale. Din păcate, predicția lui Keynes nu s-a adeverit.

Deși productivitatea a crescut, într-adevăr, sistemul — posibil inerent într-o economie de piață — nu a avut ca efect mai puține ore de lucru. Cum se vor descurca societățile cu tehnologia care distruge rapid întregi profesii și lasă un număr mare de oameni fără loc de muncă?

Unii argumentează că această grijă se bazează pe o premisă falsă, pentru că iau naștere meserii care nu existau înainte, dar, subliniază Graeber, aceste meserii noi nu vor fi neapărat satisfăcătoare și nu ne vor face să ne simțim împliniți.