Filosofia ca viziune asupra lumii

Filosofii transilvăneni pot fi de asemenea grupați împreună, mai mult deoarece nu pot fi afiliați celorlalte două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. O mențiune specială merită membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici.

Lucian Blaga

Expert în psihologie experimentală a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kanta urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului.

filosofia ca viziune asupra lumii

Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci. Negulescu a publicat Filosofia Renașterii, încă lizibilă și un studiu capital asupra filosofiei culturii, Geneza formelor filosofia ca viziune asupra lumii.

Dumitru Drăghicescu a obținut licența în filosofie cu studiul Influența lui Kant asupra lui Auguste Compte la Universitatea din Bucureștidupă care și-a continuat studiile la Paris, unde a obținut doctoratul cu alături de Durkheim. În tinerețea sa s-a aflat sub influența filosofiei materialiste a lui Conta.

Teza de doctorat — Kultur und Erkenntnis. Beiträge zur Erkenntnislehre vom kulturhistorischen Standpunkte — a fost predată în şi susţinută în la Universitatea din Viena. Publicist şi diplomat. Dinprofesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. Membru al Academiei Române din

Drăghicescu a avut contribuții majore în filosofia socială a fost de asemenea un sociolog important. Una din cărțile lui Drăghicescu, Vérité et révelation: vers une nouvelle idée de Dieu 2 volume,a fost foarte bine apreciată de Charles Hartshornepentru filosofia ca viziune asupra lumii aspecte autentice ale conceptului de Dumnezeu pe care l-a folosit.

Drăghicescu a considerat că omul este o ființă aflată la limita progresului care este divinitatea, spunând că toate atributele lui Dumnezeu pot fi atribuite și omului. Ion Petrovici a scris despre logică și metafizică.

filosofia ca viziune asupra lumii

În logică, a contribuit la teoria logică a noțiunilor, referindu-se în special la relațiile dintre intensitatea și extensia termenului; el a contrazis legea dependenței lor inverse. Mircea Florian, care a studiat în Germania împreună cu neokantianul Rehmke, a elaborat în perioada interbelică o filosofie a informației pure, încercând să învingă epistemologia bazată pe dihotomia subiect-obiect.

Rezultatele sale sunt publicate în volumul Reconstrucție filosofică El de fapt a respins logica matematică, gândind că este reductivă chiar în comparație cu logica clasică. Gândirea sa despre logică poate fi în general văzută ca o formă de intuiționalism. El a publicat doar articole în ziar, prin care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare filosofia ca viziune asupra lumii s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie adică teoria cunoașterii și istoria metafizicii.

Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică.

Deoarece a fost foarte ironic, a fost mereu dispus să-și revizuiască gândirea și niciodată nu și-a scris propria filosofie, discipolii săi l-au comparat cu Socrate. Cei mai importanți dintre aderenții săi au fost Mircea Vulcănescu —Mircea Eliade —Emil Cioran —Constantin Noica — Alții precum Petre Țuțea au fost de asemenea influențați de personalitatea sa, iar filosofi precum Alexandru Dragomir și Mihai Șora au frecventat unele cursuri ale sale.

filosofia ca viziune asupra lumii

În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul Dimensiunea românească a existenței. În lucrarea sa, analizează paradigma conceptuală filosofia ca viziune asupra lumii servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române, el deduce ethosul românesc, cu trăsături precum fatalismul sau indiferența față filosofia ca viziune asupra lumii moarte, o atitudine comodă față de moarte, concepția că nu este alternativă la aceasta, dar e de asemenea ceva iremediabil.

Mircea Eliade, cunoscutul savant al istorie a religiilor, a publicat câteva esee ce au arătat influența profesorului său, Nae Ionescu, aceste lucrări timpurii n-au adus în esență nimic nou pe câmpul filosofiei românești. Emil Cioran, în cărțile sale timpurii scrise în română, a propus o filosofie a disperării, arată o obsesie morbidă față de moarte, toate exprimate într-o manieră lirică profundă. A scris mai mult pe teme nihiliste de proveniență nietzscheană și schopeanhaureană, cu anumite influențe contemporane precum Giovanni Papini sau Nikolai Berdiaev.

Constantin Noica a debutat cu un eseu numit Mathesis sau bucuriile simple. Scurta carte interpretează distincția între viață și geometrie.

#2 — Reflecții Asupra Primei Filosofii (René Descartes)

După scrierea acestul eseu, Noica se va orienta către istoria filosofiei, scriind despre KantLeibnizDescartesPlatonAristotelHume etc. Teza sa de doctorat în filosofie s-a numit Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou, în care încearcă să răspundă cum de spiritul nu este la nesfârșit tautologic, analizând filosofia europeană de la Platon la Hume.

  • Refacerea vederii lui Bragg
  • Picături de ochi claritate a vederii

Transilvania a dat în perioada interbelică trei filosofi remarcabili: Lucian Blaga —D. Roșca — și Eugeniu Sperantia — Trilogiile sunt, în ordine: Trilogia cunoașterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică. Ființele existente apar în urma agregării acestor diferențiale. Cosmologia speculativă a lui Blaga, include de asemenea o interpretare intelehială a biologiei evoluționiste.

  • Vedere încețoșată în cancer
  • Ceea ce reduce miopia

Aceste categorii ale inconștientului împiedică oamenii să descopere complet misterul existenței, întrucât toată cunoașterea sa a spiritului inconștient trebuie fixată într-un cadru categoric. Axiologia metafizică a lui Blaga urmează de asemenea această concepție. Toate categoriile conțin puterile umane de exprimare, iar influența lor dinamică este în final proiectată în valori.

Cu alte cuvinte, ceea ce nu putem învinge, idolatrizăm. Toată cultura umană este, potrivit lui Blaga, rezultatul încercării omului de a descoperi misterele existenței.

Ea constituie ființa omului. Întrucânt omul nu poate descoperi complet misterele, datorită blamului transcendent ce a fost exersat de schema categorială inconștientă, toate producțiile sale poartă semnul acestui cadru dinamic.

Așadar, fiecare cultură este caracterizată de un stil, în care diferite categorii activează și se atenuează în mod succesiv, până la epuizarea completă a matricei stilistice. În acel moment, cultura generată de încercări de revelație din cadrul matricei stilistice respective moare.

Filosofie românească

Această viziune este inspirată de, dar semnificativ detașată de teoria morfologică a culturii, după cum a fost expusă de Frobenius sau Spengler. Blaga dezbate amplu, cu multe ilustrații, de ce toate aceste teorii au pierdut un punct important. Roșca, care va fi mai târziu coordonator și traducător al seriilor de lucrări complete ale lui Hegel în română, a ajuns la o sinteză filosofică prezentată în cartea sa Existența tragică. Este un amestec personal de existențialismcu origini la Kierkegaarddar influențat de asemenea de Hegel.

Teza sa de doctorat de la SorbonneInfluența lui Hegel asupra lui Taine, precum și traducerea în franceză a Vieții lui Iisus l-au făcut cunoascut în lumea francofonă.

Meniu de navigare

Eugeniu Sperantia a fost un autor foarte prolific. Și-a început lista de publicații cu teza sa de doctorat în filosofie, Apriorismul pragmatic, o regândire a analiticului transcendental al lui Kant, din punct de vedere pragmatist. El a scris ulterior pe subiecte variate, precum biologia din perspectivă hegeliană și a dobândit reputație în special în domeniul filosofiei dreptului. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este Systeme de viziune de corespondență implicite dans les postulats de toute connaissance possible.

Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui.

filosofia ca viziune asupra lumii

Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Alți filosofi[ modificare modificare sursă ] Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor trei curente precedente îi putem menționa aici pe Vasile Băncilă —Ionel GhereaAnton Dumitriu — și Ștefan Lupașcu — Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-un anumit spațiu geografic.

Ionel Gherea, fiul cunoscutului sociolog marxist Constantin Dobrogeanu-Ghereaa publicat o carte numită Eu și lumea. Eseu de cosmogonie antropomorfică. Această lucrare destul de neglijată conține o dezbatere interesantă despre conceptul de identitate personală. Autorul are o analiză conceptuală destul de neobișnuită, iar în linii extem de generale este un fenomenolog de orientare husserliană.

Anton Dumitriu, matematician după formarea inițială, a obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în Bazele filosofice ale științei.

Filosofia ca viziune asupra lumii introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale Noua logică și Logica polivalentă, unde prezintă sistemul axiomatic Principia Mathematica realizat de Russell — Whiteheadprecum filosofia ca viziune asupra lumii sistemul implicației al lui C. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci.

El a consecințe chirurgicale miopiei o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În aniimatematicianul Octav Onicescu a condus filosofia ca viziune asupra lumii seminar de filosofie a științei la Universitatea din București. Printre cei mai importanți membri ai acestui grup de filosofie științifică erau matematicienii Grigore Moisil și Dan Barbilianprecum și examinarea și tratamentul vederii savanți notorii precum Șerban Țițeica sau Nicholas Georgescu-Roegen.

Humboldt a văzut limbajul ca parte a aventurii creative a omenirii.

Ei erau angajați în cercetarea fundamentală, folosind matematica ca instrument formal de analiză conceptuală. Rezultatele lor au fost pulicate în antologia Problema determinismului și în anumite monografii, precum Principii de cunoaștere științifică de Onicescu, Metoda statistică de Georgescu-Roegen sau Gândirea matematică a lui P.

Perioada comunistă[ modificare modificare sursă ] În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu — a fost autorul lucrării Curente și tendințe în filosofia românească, ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. Printre pseudo-marxiștii locali, o nouă stea a apărut repede, Constantin I. Gulianmembru al Academiei Române din până la moarte.

Gulian a prezentat la vârful carierei sale niște expoziții de filosofie hegeliană, lipsind-o de orice valoare. În timpul primelor decenii comuniste, filosofia a fost predată în Universități de dentiști și lucrători inculți, ce au devenit profesori peste noapte.

În urma morții lui Stalin, nucleul dogmei filosofia ca viziune asupra lumii a început să-și piardă încet din forță. Dupăanul marii amnistieri a prizonierilor politici, viața filosofică a avut șansa de a reveni la existență, fiind în parte stimulată de reintegrarea profesională filosofilor supraviețuitori, care au fost întemnițați sau marginalizați, și erau deja relativ puțini.

Au existat, desigur, și figuri independente, ce activau mai mult ca profesori universitari.

Mai multe despre acest subiect