Viziunea 7 este câte procente, Viziunea şcolii | Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa

Contributor III. Evaluarea situației din România Având în vedere cele discutate mai sus la punctele i - iiiputem deduce că, în general, un nivel relativ redus de dezvoltare este asociat cu o slabă capacitate fiscală, cu guverne mai puțin integre și cu drepturi de proprietate mai puțin clare sau certe.
O viziune asupra popularitatii sistemelor de operare pentru mobile
Când astfel de condiții sunt prezente, o creștere a impozitării la un nivel care ar lua-o înaintea acestor condiții nu are sorți de izbândă. Pentru a arăta cum se poziționează România față de valorile medii ale indicatorilor analizați și care dintre deciziile strategice de la punctul i - iii sunt încă în așteptarea implementării, am grupat țările după nivelul de dezvoltare în 7 grupe.
Pentru fiecare grupă de țări, am calculat medii pentru PIB per capita, venituri bugetare ca procent din PIB, drepturi de proprietate și integritatea guvernelor.
Rezultatele sunt prezentate în Fig. Este încă o dovadă că euforia din perioada respectivă a fost benefică României și că ceea ce-i lipsește acum țării noastre este o exuberanță rațională. În ceea ce privește veniturile bugetare ca procent din PIB În România, scaderea vederii guvernului general ca procent din PIB au fost întotdeauna mai mari decât media grupei din care țara noastră a făcut parte.
Viziunea şcolii | Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa
Din acest punct de vedere nu se poate spune că România a avut un venit bugetar ca procent din PIB în afara normalului. Cele mai mari venituri bugetare ca procent din PIB au fost înregistrate în perioadacând România a depășit media grupei din care a făcut parte cu 3 puncte procentuale.
În ceea ce privește drepturile de proprietate și integritatea guvernului România a avut indicii referitori la drepturile de proprietate și la integritatea guvernului mai mici decât media grupelor din care a făcut parte de-a lungul intervalului În perioadacei doi indicatori au fost mai mici cu 18,2 puncte procentuale și respectiv cu 2 puncte procentuale decât media grupei.
În perioadacei doi indici au fost mai mici decât media grupei cu 9,1 puncte procentuale și respectiv 5,7 puncte procentuale. În perioada aceste diferențe au fost de 9,8 puncte procentuale și 5,3 puncte procentuale. Mediile indicilor drepturilor de proprietate și ai integrității guvernului pentru grupa imediat superioară celei în care se află în prezent Viziunea 7 este câte procente, și anume grupa în care se află cele mai multe țări dezvoltate și unde România aspiră să intre, au fost în perioada de 74 la sută și respectiv de 68,3 la sută.
Față de aceste medii, decalajul României este de 35,3 puncte procentuale și respectiv 29,6 puncte procentuale. Îți recomandăm Lucian Croitoru Contributor În Heritage Foundation a raportat o creștere importantă a indicelui drepturilor de proprietate în România, de la 35 la sută în la 63,9 la sută în Fig. Astfel, dacalajul față de țările dezvoltate s-a redus simțitor. Această creștere de 28,9 puncte procentuale a apărut după ce înindexul a fost redus cu 5 puncte procentuale.
Rămâne de văzut dacă progresul realizat este sustenabilă și dacă va fi reconfirmat. Dacă va fi reconfirmat, înseamnă că România se înscrie ferm în tendința înregistrată la nivel global, și anume ca indicele drepturilor de proprietate să fie mai mare decât cel al indicelui integrității guvernului.
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB
Totuși, din Fig. Mai mult, în țările mai puțin dezvoltate, valorile medii înregistrate pentru integritatea guvernelor tind să crească mai repede decât valorile medii înregistrate pentru drepturile de proprietate. Astfel s-a ajuns ca în anulpentru țările relativ sărace sub o anumită valoare medie a PIB per capitamediile înregistrate pentru integritatea guvernelor să fie mai mari decât mediile înregistrate pentru drepturile de proprietate.
Pentru țările relativ bogate, peste valoarea respectivă a PIB per capita situația se înversează: mediile înregistrate pentru drepturile de proprietate sunt mai mari ca cele înregistrate pentru integritatea guvernelor. Concluzii În acest articol am arătat că, într-o democrație, o creștere a ratelor de impozitare nu ar putea duce la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare ca procent din PIB înainte de îndeplinirea a două condiții, și anume: a economia să atingă un nivel relativ înalt de dezvoltare, reflectat prin creșterea peste un nivel relativ înalt al PIB per capita; b domnia legii să aibă un grad adecvat de aplicare, reflectat prin drepturi de proprietate clare și bine protejate și un grad înalt de integritate a guvernului.
- Viziunea, rolul ei în viața umană
- Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB
Am arătat că în ciuda unor avansuri remarcabile, România are încă de făcut progrese serioase pentru a îndeplini cele două condiții. De asemenea, am arătat că nu este necesar ca venitul bugetar ca procent din PIB să fie relativ mare pentru ca o țară să poată satisface cererea de bunuri și servicii publice.
Arnold Schwarzenegger 2018 - The speech that broke the internet - Most Inspiring ever
Într-o singură frază, concluzia pentru România este aceasta: va mai trece ceva timp până când creșterea veniturilor bugetare în PIB va deveni concomitent posibilă și sustenabilă, iar când va deveni posibilă și sustenabilă ar trebui să ne amintim că nu este necesară.
Pentru indicatorul efectivitatea sistemului judiciar datele sunt disponibile doar pentru Pentru mărimea veniturilor bugetare ca procent din PIB și pentru PIB per capita datele sund disponibile pentru perioada Am calculat medii pentru indicatorii viziunea 7 este câte procente pentru câteva subperioade: PIB per capita și venituri bugetare ca procent din PIB ; ; ; și Între perioadele respective se regăsesc și cele care acoperă fazele de expansiune a economie SUA.
Pentru subperioadele saumedia indicatorilor drepturile de proprietate și integritatea guvernului se referă la media subperioadelor și respectiv Viziunea 7 este câte procente funcție de disponibilitatea concomitentă de date pentru toți indicatorii, numărul țărilor pe subperioade variază între 92 și