3 tipuri de deficiențe de vedere

Cu toate acestea unii dintre ei erau apreciaţi în mod deosebit pentru înţelepciunea lor, consultaţi şi angajaţi ca sfetnici.
În Epoca Modernă, care este considerată perioada de schimbare a atidunii faţă de persoanele cu handicap, are loc o creştere semnificativă în ceea ce priveşte grija societăţii faţă de aceste persoane. Cu toate că în prezent se pune mult accent pe eliminarea discriminărilor faţă de aceste persoane şi pe respectarea drepturilor lor, încă ne confruntăm cu situaţii grave de discriminare.
Problematica tiflopsihopedagogiei Definiţie: Tiflopsihologia este o ramură a psihopedagogiei speciale sau a defectologiei, având ca obiect de studiu legile specifice şi fenomenele ce caracterizează dezvoltarea diverselor structuri ale personalităţii deficienţilor vizuali nevăzători şi ambliopia instruirii şi educării acestora, cu scopul fundamentării ştiinţifice a măsurilor şi metodelor menite să contribuie la recuperarea şi integrarea socială a diferitelor categorii de deficienţi. Iniţial, deficienţa de vedere poate produce un dezechilibru la nivel comportamental, influenţând, negativ, relaţiile subiectului cu mediul înconjurător. La deficienţii de vedere din naştere, deşi apar dificultăţi de relaţionare, tensiunile interioare sunt mai reduse, spre deosebire de deficienţa de vedere survenită accidente, boli unde dezechilibrele sunt foarte puternice, iar frustrările îl marchează pe individ toată viaţa. Este de menţionat faptul că în problematica tiflopsihologiei intră nu doar cazurile de cecitate totală, dar şi categoriile de deficienţi care prezintă diferite grade de diminuare a vederii, de la ambliopia uşoară până la ambliopia gravă şi cecitatea practică orbii cu vedere reziduală. Tiflologia, cu subramurile ei, tiflopsihologia şi tiflopedagogia, marchează şi ea caracterul de disciplină de graniţă din cadrul psihopedagogiei speciale defectologiei şi este centrată pe studiul particularităţilor psihice ale deficienţei de vedere, evoluţia activităţii psihice şi dezvoltarea operaţiilor instrumentale, constituirea structurilor de personalitate şi organizarea activităţii instructiv—educative, a celor educaţional—recuperative în vederea pregătirii subiectului pentru viaţă.
În urma cercetărilor moderne de psihopedagogie specială s-a demonstrat că pierderea vederii sau diminuarea ei are o serie de consecinţe psihologice în plan comportamental, fiind influenţate negativ relaţiile dintre subiect şi mediul înconjurător.
Verza,p.
Nu doar persoanele în vârstă sunt afectate de problemele de vedere.
Dacă handicapul este din naştere tensiunile interioare şidificultăţile de relaţionare sunt mai reduse, pe când, în cazul handicapului survenit dezechilibrele sunt pregnante, frământările sunt dramatice, individul fiind marcat toată viaţa. Triflologia face parte integrantă din psihopedagogia specială şi studiază handicapurile de vedere de la cele parţiale şi până la cele totale. Psihopedagogia deficienţilor vizuali studiază problemele 3 tipuri de deficiențe de vedere psihologiece şi îndrumările şi îndrumările 3 tipuri de deficiențe de vedere punct de vedere educativ a nevăzătorilor şi slabvăzătorilor, precum şi procesul de recuperare sociala a cestora.
✔TEST DE VEDERE(Cat de buni sunt ochii tai?)
Carantină, n. Roth,apud M. Ştefan,p.
Sub termenul de ambliopie sunt incluse toate situaţiile în care se manifestă diminuarea capacităţii vizuale, indiferent de natura factorilor care o provoacă. Ambliopia se exprimă prin modificarea unor indici funcţionali fundamentali ai vederii care se află la un nivel subnormal.
Acuitatea vizuală este indicele principal urmat de câmpul vizual şi de alţi trei indici, care apar într-o strânsă legătură între ei: sensibilitatea luminoasă, sensibilitatea de contrast şi sensibilitatea cromatică.
- Apa de mare îmbunătățește vederea
- Recuperarea vederii după 50
- Ghid deficiente vaz - GIFTED (FOR) YOU Project
- Deficiențe de vedere by Mihaela Taranu
- Tipuri de cercetări pentru deficiențe de vedere
- Sprijinul financiar oferit de UE a accelerat lansarea pe piață a acestui produs.
Deficienţele vizuale sunt clasificate în funcţie de mai multe criterii. Dorin Ioan Carantină n. El este un alt indice al vederii în funcţie de care deficinţele vizuale sunt clasificate.
Deficienţe vizuale congenitale; 2. În handicapul congenital, nevăzătorii nu au reprezentări vizuale, ele nefiind păstrate la copiii la care apar asemenea afecţiuni până la vârsta de 3 — 4 ani, experienţa lor optică fiind nulă. În handicapul survenit după circa 4 ani, se păstrază unele imagini vizuale care au o influenţă deosebită asupra particularităţilor psihologice.
Astfel de imagini şi reprezentări vizuale se păstrază într-o măsură mai mare în handicapul tardiv care apare la vârste mai târzii.
cataractă când vă puteți implica într-o activitate viguroasă
Chelemen, I. Elemente de psipedagogie specială. Oradea: Editura universităţii din Oradea.
Verza, E. Psihopedagogie specială. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică R. Mircea, Ş. Educarea copiilor cu vedere slabă — ambliopi, Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică. Dorin, Ioan, Carantină, n.