Greață și pierderea vederii

Cefaleea asociată cu hipertensiune intracraniană este accentuată de decubit și poate trezi pacientul din somn.

Simptome ale problemelor de vedere

Tulburările vizuale tranzitorii apărute la schimbarea poziției pacientului pot sugera o creștere a  presiunii lichidului cefalorahidian. Oricare dintre aceste semne impun o evaluare neurologică imediată. Cefaleea care apare ca semn evocator în tumori este inițial episodică pentru ca apoi să progreseze în săptămâni, devenind zilnică cu caracterele hipertensiunii intracraniene stare generală alterată, greață, vărsături.

Alte semne și simptome asociate pot fi: tulburări vizuale tranzitorii. Pacienții cu cefalee asociată cu caracteristici ale hipertensiunii intracraniene trebuie evaluați de urgentă de către neurolog.

Cand sunt necesare investigațiile imagistice? Investigațiile trebuie evitate în principiu dacă nu conduc la o modificare a conduitei, a managementului pacientului sau dacă este improbabil să evidențieze anomalii relevante. Ocazional, individualizat,  neuroimagistica poate fi necesară la anumiți pacienți care prezintă o frică invalidantă de a nu avea o patologie severă.

Majoritatea pacienților cu cefalee primară fără examen neurologic modificat nu necesită evaluare neuroimagistică. Neuroimagistica, la pacienții cu cefalee și examen neurologic modificat, este susceptibilă să descopere anomalii semnificative, în special în sensul evidențierii cauzelor cefaleelor secundare.

Investigații suplimentare sunt necesare în cazul în care cefaleea este însoțită de semne de alarmă. Care este tratamentul migrenei?

Stari de ameteala si slabiciune – care pot fi cauzele - Cancer

Tratamentul acut al atacului de migrenă trebuie individualizat pentru fiecare  pacient  în  parte,  ținând cont de frecvența și severitatea atacurilor, de greață și pierderea vederii simptome asosciate, de preferințele  pacientului  precum și de tratamentele aplicate anterior.

Se greață și pierderea vederii utiliza o abordare terapeutică în trepte, începând cu antalgice și antiemetice și continuând greață și pierderea vederii administrarea de triptani la nevoie. Se pot asocia și antiinflamatoare nesteroidiene ibuprofen, diclofenac, naproxen, acid tolfenamic în cazul acceselor rezistente la triptani. Triptanii sunt contraindicați la pacienții cu boală cardiacă ischemică, infarct miocardic în antecedente, spasm coronarian sau hipertensiune necontrolată.

Triptanii trebuie utilizați cu precauție în migrenă hemiplegică.

Cauze ale starilor de ameteala si slabiciune

Pacientele cu migrenă acută menstruală pot fi tratate cu acid mefenamic sau cu o combinație de aspirină, paracetamol și cafeină. O altă abordare a tratamentului migrenei se poate realiza prin adoptarea unei diete corespunzătoare, exercițiul fizic, respectarea orelor de somn, managementul stresului.

Ce este vertijul? Vertijul, descris meme despre viziune pacient ca o senzaţie falsă de mişcare în care totul se învârte reprezintă un simptom care poate semnaliza fie o patologie de origine periferică ce ține de ureche sau centrală care denotă o afectare a sistemului nervos central.

Câteva ore la plajă într-o zi insorită, fără pălărie, sau câteva ore de sport în aer liber într-o zi fierbinte pot duce la accidente cerebrale vasculare, meningite greață și pierderea vederii şoc hipertermic, dacă nu se iau măsuri minime de protecţie. Primele simptome ale apariţiei accidentului cerebral vascular: ameţeli şi dureri de cap severe; ritm cardiac mărit; stări de amorţeală, slăbiciune sau paralizie a feţei, braţului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului; tulburări de mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau a coordonării; diaforeză; greaţă; confuzie, tulburări de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor celorlalţi; tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, vedere neclară, înceţoşată, vedere dublă sau pierderea vederii confuzie, tulburări de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor celorlalţi; arsuri de gradul II.

Dintre cele patru tipuri de ameţeală — vertij, confuzia, presincopa şi dezechilibrul — vertijul este tipul cel mai frecvent pentru care pacienţii solicită asistenţă medicală. Aproape jumătate din pacienţii care se adresează medicului pentru ameţeală o fac pentru vertij. Care sunt cauzele vertijului? Vertijul se clasifică în trei mari categorii: 1. Vertijul periferic, datorat unor tulburări la nivelul sistemului nervos periferic parte a sistemului nervos în afara creierului şi a măduvei spinării.

Vertijul central, produs de tulburări la nivelul sistemului nervos central parte a sistemului nervos ce include creierul şi măduva spinării.

• In cazul multor afectiuni, precum dezlipirea de retina sau glaucomul, interventia prompta este esentiala pentru evitarea sau reducerea sanselor de instalare a cecitatii.
• Anumite medicamente pot provoca ameteli si oboseala ca reactii adverse.
• Doctor in stiinte medicale Starea de echilibru reprezinta starea de stabilitate sau de mentinere constienta sau reflexa a unei pozitii statice sau dinamice.
• Miopia și fratele meu
• Ce hrană este necesară pentru vedere
• Ceea ce se numește acuitate vizuală

Vertijul de alte cauze, tulburări ce includ alte sisteme al organismului, medicamente, cauze psihologice etc. Vertijul periferic Afecţiunile sistemului nervos periferic produc majoritatea cazurilor de vertij. Cele mai frecvente dintre acestea sunt vertijul paroxistic poziţional benign, nevrita acută vestibulară şi boala Meniere.

Simptomele tipice sunt lăcrimarea ochilor și deficiențe de vedere, cum ar fi câmpul vizual arcuit și îngustat. Aceasta este zona care poate fi cuprinsă cu ochii, fără mișcarea capului. Uneori cauzează dispariția centrului câmpului vizual și apariția unor inele colorate la îndreptarea vederii spre surse de lumină strălucitoare. În unele cazuri de glaucom, pot apărea pierderea generală a acuității vizuale și percepția redusă a contrastelor. Glaucomul acut sau atacul de glaucom sunt acele cazuri, când în ochiul afectat apare o acumulare puternică și bruscă de presiune.

Vertijul paroxistic poziţional benign este o afecţiune care determină vertij, ameţeală şi alte simptome datorită acumulării reziduurilor la nivelul urechii interne. Aceste reziduuri, denumite otoconii sunt formate din mici cristale de carbonat de calciu care odată cu mişcările capului, îşi modifică poziţia şi transmit semnale false către creier.

Simptomele vertijului paroxistic benign sunt caracterizate prin: vertij care apare provocat de o schimbare a poziţiei capului, ridicarea  bruscă din pat sau întoarcerea de pe o parte pe alta. Unii pacienți declară amețeală și nesiguranță se simt ameţiţi când privesc în sus.

Boala Meniere este o afecţiune vestibulară ce produce un set de simptome recurente ca urmare a modificărilor stucturilor urechii interne ce controlează circulația corespunzătoare a lichidului endolimfatic. În stadiul inițial pe parcursul unui episod acut pacientul declară vertij violent, pierderea provizorie  și inconstantă a auzului, senzația de tensiune în urechi, urmate de un episod de oboseală și extenuare.

Semne de alarma: durere de cap (cefalee) | limuzinedeinchiriat.ro

În stadiile tardive ale bolii Meniere simptomele se caracterizează mai degrabă prin modifcări mai pregnante de  pierdere a auzului episoadele de vertij pot fi înlocuite de tulburări de vedere şi echilibru, cum ar fi mersul dificil în întuneric sau o pierdere bruscă a echilibrului. Alte patologii ale urechii interne pot da de asemenea vertij periferic, motiv pentru care trebuie infirmată și o patologie care ține de sfera ORL. Vertijul periferic poate fi determinat și de alte cauze: medicamente care distrug structurile urechii interne responsabile de menținerea echilibrului.

Cauzele psihologice de vertij includ tulburări afective cum ar fi depresia, tulburări anxioase, tulburări somatice, de personalitate sau abuz de alcool. Pacienţii cu depresie pot fi trişti, nu se pot bucura de anumite activităţi, se concentrează greu, viziune eșuată motivează cu dificultate, pot să nu doarmă sau sa mănânce greață și pierderea vederii. Vertijul de cauză centrală Afecţiunile sistemului nervos central au cauze mai puţin frecvente de vertij.

Acestea includ ischemia cerebrovasculară flux sangvin insuficient spre o anumită parte a creieruluitumori,  migrene şi scleroza multiplă boală demielinizantă a sistemului nervos central.

Ce tratament trebuie urmat? Tratamentul cel mai conservator de lungă durată menit să scadă severitatea şi frecvenţa atacurilor include o dietă redusă în sodiu şi folosirea diureticelor.

Scopul acestui tratament este de a reduce presiunea din urechea internă. Medicamentele folosite în timpul unui atac sunt pentru a reduce vertijul, greaţa şi vărsăturile si tulburările de  echilibru.

Cefaleea și vertijul | Providența - Policlinică și Spital

Vertijul periferic este diferit de cel cauzat de o afecțiune centrală: în cel periferic senzația este de rotație, asociat cu greață și vărsături, în timp ce în cel de origine centrală pacientul prezintă simptome mai importante de vertij, nu poate să își mențină echilibrul sau să meargă. Alte indicii de diagnostic al vertijului pot proveni din istoricul medical al pacientului, incluzând medicaţia, traume sau expunere la toxine.

Vârsta este frecvent asociată cu simptome de vertij la pacienţii în vârstă, în special cei cu diabet sau hipertensiune. Un istoric familial de migrenă sau factori de risc pentru boli cardiovasculare poate fi util în diagnostic.

Un consult neurologic poate decide dacă se continuă investigațiile imagistice ce țin doar de patologia sistemului nervos de asemenea fiind util un examen ORL care ajută la stabilirea corectă a  unui diagnostic precum și la instituirea corectă a unei terapii corespunzătoare. Trofin Daniela - Marilena este medic specialist la Policlinica Providența, are program de luni până vineri și poate fi găsită, prin programre prealabilă, la unul dintre numerele de telefon sau prin e-mail la adresa  programari.