Test de viziune pe stadionul de apă. Test rapid de depistare a COVID produs în România – Radio Infinit

Întru desfiinţarea violenţei şi instalarea Păcii Mondiale. Dedic comentarii viziune nouă carte familiei Grauenfels şi celor căzuţi în Holocaust. Un om lovi în clape albe cu o secure iar pe cele negre şi-a sprijinit pumnii goi ascultând paşii de dans ai primăverii îşi aşeză durerea pe cuie să doară într-un mod mai interesant. Aleksander Nawrocki din Lirică polonezătraducere de Valeriu Butulescu 6 Adrian Grauenfels Almanahul Poeziei de Război Ehei Elochim Numai în corturi cu hamsinul pe fața mea hlizindu-se la prietenii înmărmuriți de tăcere tu ești oarece armă vorbind cu cei care "ți-ar putea vârâ un cuțit în gât" si oarece frică atât cât să simți fluturi în burtă nici când n-am întâlnit o metaforă atât de plină ei erau cei cu care tăiam căldura pustiului aici le spun mulțumesc pentru că nu m-au dat la o parte ce ar avea a face poezia cu adevărul?

Iar tu eşti acolo în îndepărtare, Când priveşti în jur, Te cutremuri tare. Peste tot vezi oameni întinşi pe pământ Unii abia răsuflă Alţii-s spre mormânt. Pământul negru s-a înroşit De sângele acelor luptători Care în luptă au murit Dar totuşi sunt învingători.

Demonice întorsături ale vântului prins test de viziune pe stadionul de apă şuvoaiele liniştii, fântâni arteziene de simţuri vag copleşitoare ţesându-te iar şi iar, mirat, în jurul propriului arc gata să sloboadă. În prag, bătrâna mătuşă aruncând grădinii cosaşul neatent, frecându-şi mâinile ca după o afacere bună la firul ierbii.

E dintr-o dată mult prea multă tihnă. Niciun colţ de cer nu mă reclamă, nicio icoană nu-mi ştie aburul vreunei răsuflări adâncite de rugăciune; inutilă prosternarea de-a lungul si de-a latul cărnii obosite în contul unor fericiri amânate din una în alta.

În zadar paşi academici peste rănile piezişe ale pământului, peste ţipete abia înnăbuşite, inutile toate ştiutele şi furnicăturile celor neştiute, când omuleţii verzi care intră firesc în pulsul naturii iau caimacul şi lustrul tuturor semenilor de ştiinţă şi creaţie cu o simplă uitătură după starea vremii transpusă în îngerii lor de ţărână, aer şi foc.

Obosiți, Bătrânii își sapă mormântul La marginra ogorului. Sângele mării Acoperă bulevardele. Nu-ți mai aud păsările Și pe străzile înveșmântate în tristețe Timpul a murit. Test de viziune pe stadionul de apă se dilată de țipete Și amintirile strivite-s de aripile morții. Pe eșafodul nopții — capete verziSoldații pășesc Prin nisipul amuțit de spaimă Strângându-și în pumni amintirile. Adiere fierbinte coboară Peste ochii încercănați ai orașului, Vântul aduce mireasmă de sânge.

Pe ziduri se târăsc umbre, Pământul țipă a disperare, În labirintul pietrei Se târăsc șerpi lucitori. Din abisuri se-ntorc zile Cu ochii orbi. Ei se cred puternici, Distrug la comandă, Deasupra orașelor Împrăștie tristețe și oroare.

Doamne, fă să nu mai aibă liniște, S-audă numai gemete de mame disperate, Să-i ardă lacrimile copiilor uciși!

The lose - lose situation Eu am tras, şi tu ai tras am gemut şi am îngenunchiat, tu ai căzut lângă mine am văzut brusc cerul, păsări, fum, faţa blândă a mamei tu auzeai acum muzici, chemarea muezinului, 72 de fecioare suspinau pentru tine ne priveam test de viziune pe stadionul de apă mai era ură, răsuflam liniştiţi, eliberaţi doi pioni într-o băltoacă de sânge copiii mei zburdă în grădină, desenează flori copiii tăi au arme de plastic copiii înţeleg totul, totul chiar şi războiul a devenit o joacă regele mişcă nebunul, îl face prizonier regina pune pe obraji fard negru noi aşteptăm culcaţi în ţărâna sfântă cineva să declare Pace.

Într-o coastă de deal oile iar muşcau din câini, iar Victoria fluiera farandole pe când îşi dresa ciorapii să stea în dreaptă dungă, cu rujul degringolat lipit uscat de buze, ca nişte labii flendurite de care îi era ruşine test de viziune pe stadionul de apă câte ori circula prin camera ei demobilată, fără o oglindă decentă aşa cum aveau domnişoarele model pentru pictorul de ocazii şi nunţi aciuit în sat.

Valdez îl chema, tot cu V de la Valdez sau Vasquez, sau poate că era însuşi Ramirez gornistul roşcovan pe care îl iubeau mătuşicile, cucoanele brodate cu voaluri verzi şi ipocritele băutoare de ceai, bârfitoare femei. Şi-a turnat Victoria ceai în paharul de tablă, a pus zahăr kub care se strâmbă la test de viziune pe stadionul de apă dizolvării în pişoarca cu pricina, apoi o sorbi cu sete. Îl văzu pe Ramirez care îi privea, fix acolo sânii, ca un X-ray de spital când ţi se zice nu te mişca şi ţie îţi vine exact atunci să strănuţi, să te scarpini, fără graţie, fără batistă, ştiind că nu ţi se va întâmpla nimic rău, nimic sexual, că doar erai vegheată de maici şi spadasini experţi, deveneai treptat o epavă sub maşina infernală care te schimba din Victoria în Enigma.

Elanul tău dispăruse, viaţa era făcută din mici secvenţe, din bâzâit de muscă, aşezat tacâmuri la masă, chiot de hamal, muget de vacă.

Începuseră halucinaţii şi metamorfoze, chipul Enigmei arăta a semn de întrebare, devenise nesigură, codată, cifrată, absentă test de viziune pe stadionul de apă la propria sa naştere când era indiferentă la dureri, chiar scotea limba la toţi măcelarii din jur, nejenată de propria-i goliciune, era un prunc holografic plin de peruci, pete şi neuroni care o vor călăuzi prin viaţă, prin drumuri irosite, o pierdere de timp zicea, cerşind ţigări şi puţină dragoste, tratamentul viziunii 08 toţi îi ofereau ridicole sume sau semne ireverenţioase cu degetele, un fel de pantomimă la casa de nebuni, erau bine intenţionaţi de fapt, vrând să o iniţieze în ce va urma, adică un fel de viaţă, o chestie ceţoasă, uneori pervers de bună, dar epiduralul îi zăpăcise mintea, dantelele cu miros de parafină şi război se pliară delicate ca să-i facă loc şi ei pe perna brodată de chinuri.

Altfel ghiulelele, s-ar fi lovit de trupul meu şi gloanţele ar fi sărit în lături. M-am încrezut în legea firii Zadarnic mă răstesc Dumnezeirii Ce repede se scurge vremea şi ne lăsaţi în urmă, cu pasul vostru de bărbaţi, născuţi sub semnul, crâncenului Marte Credeam că numai timpul ne desparte. Voi creşteţi, noi vă facem loc precum e legea firii şi mersul ei în univers Dar niciodată, niciodată invers HOTAR DE URĂ Şi noi şi voi pe-acelaşi petic de pământ Într-un război cumplit, fără de glorie Plângând aceleaşi pietre de mormânt, Cu-o rădăcină unică-n istorie, 31 Adrian Grauenfels Almanahul Poeziei de Război Şi noi şi voi cu lacrimi şi cu sânge, Ca să-mpărţim pământul în bucate.

Au, care mamă mai amarnic plânge? Ni-s mările de lacrimi saturate. Şi noi şi voi din moşi, din tată-n fiu Hrănim cu ură pruncul ce-o să vină Şi-n locul bobului rotund de grâu Mâncăm şi noi şi voi, neghină. Poeziile prezentate au fost adúnate într-un volum intitulat « Blestemul lui Brâncuş » 32 Adrian Grauenfels Almanahul Poeziei de Război Adriana Mos Scrisoare din tranşee îţi scriu toate cuvintele nerostite cum aş fi mângaiat obrazul tău ingrijorat în noapte în aşteptarea mea şi zâmbetul acela când aduni hainele aruncate prin cameră şi spui - doamne ce împrăştiat!

Trăiască oraşul care nu doarme!

Vin generali şi pun ceşti de cafea croissant şi omletă cu brânză uite ce scrie la ziar! Israelul Fierbe pare ceva viu ce se zbate în sunete emancipate surde pe cer trec tancuri care lasă dâre o stare de anxietate. Între macii roşii de camp cîmpul mare şi verde ca o pulberărie camuflată de priviri indiscretemăcelul iar a început. E plină zi, e soare cu adevărat! O bucurie difuză trece alene printre arini Maşinăria botoasă se-ndreaptă spre mine uruind persuasiv din şenile.

Dar ea e din carne şi sânge. O aştept nemişcat. Între macii roşii de cîmp, măcelul iar a început Imagine şi sunet Se pregătesc să sfâşie fiarele dinţii şi ghearele şi-au ascuţit. Îşi pregătesc cu minuţie saltul se vor opri în voi, se vor opri in noi ca-ntr-un cuţit Înainte de a muri şi ei traumatizaţi de şoc, infarct cardiac sau cerebral bâlbâie în neştire: sună alarma Moare ordinea zilei: sculatul de dimineaţă, spălatul pe dinţi, periatul părului, deschiderea geamului spre soarele- răsare, bună dimineaţa la cei din casă.

Şi liniştea cafelei de dimineaţă.

Zaha Hadid: Vizionara fără limite

Shalom u lehitraot la plecare. Nestânjenit de trăsnete, explozii şi alarme.

Un salut jovial, care spune: la revedere, în curând mă voi întoarce. Te vei întoarce? Mor sentimente: doar ura rămâne — el va ucide sau îl ucidem noi Şi aşa ritualul de dans funebru va fi mereu motivat şi explicat şi serbat şi declamat, cu steaguri şi lozinci, cu sunet de fanfară şi foc din infern, descris în poezii şi proză — Război şi Pace Tolstoi, a povestit, Noi am citit? Mor visele toate. Vise neîmplinite: vise de copii, o jucărie dorită, poate chiar îngheţata jinduită.

Un tânăr, o tânără, o dragoste neîmplinită, sărutul cu sfială încercat, îmbrăţişarea prea timidă, privirea ultimă fără păcat. Îţi aminteşti? Nu s-a întâmplat. Când totul s-a terminat, tunurile au încetat, rafale de rachete nu au mai luminat, pe morţi i-am numărat, pe unii i-am îngropat, pe alţii în zadar i-am aşteptat, am aşteptat, am aşteptat Iubire, unde ai plecat?

La noi, când sună sirenele, porumbeii din jur îşi pierd minţile, căzând din înalturi, împleticiţi în propriul zbor, cotrobăind prin amintiri după drumul spre ramura de măslin. Ei îşi părăsesc în cuiburi puii încă neobişnuiţi cu umbra din deficiență vizuală abstractă, stricătoarea, minciuna privirilor ascunse a mirare.

Urlet de hienă nesătulă. Ca paşii. Soldat necunoscut Ca lava fără sens Izbucnind din iadul Adâncului crater, Din coasta vremii Suntem făuriţi, Nu te frământa: Cine ajunge primul, Aşteaptă.

Rândurile nu scad. Acum suntem cu ploile în suflet şi în jur: neîndestulate războaie de biciuri plesnind zvonul cum devine faptă, când iubirile dezertoare, nesorbite până la cântecul buzei cupelor cu şampanie, se ascund în test de viziune pe stadionul de apă tristeţii: amarnica recidivă stăpânitoare.

Viziniuck Jalea războiului războiul omul în luptă cu el însuşi sensibilitatea contra raţiunii cruntă pedeapsă a firii!

• 2% din vedere reprezintă un dezavantaj
• Despre viziunea perfectă
• Stadionul Maracana | IMI Hydronic
• Restaurarea vederii partea 2

A doua zi după unul din bombardamente am vizitat localitatea numită Savion unde bombele distruseseră o grădina. Cadavrele copacilor În Savion Aripa păsării de fier A doborât copaci. Şi copacii mă priveau De jos în sus Şi era ciudată Noua lor poziţie Cu frunzele verzi şi sănătoase Pătate de pământ Şi cu trunchiuri întredeschise Ca nişte ciocuri de pasăre cerşind Câteva firimituri de cer.

Iar înspre ceruri Păsările căutau Dar unde sunt ele Ramurile de altădată? Şi în cădere Tulpina pomilor a eliberat Toate sevele interioare Demonstrând diferenţele dintre noi şi pomi: Cadavrele pomilor dăruiesc Un miros mai minunat şi mai proaspăt Ca oricând. Şi eu am închis ochii Şi am fost Miros curgător Şi am fost Fără rădăcini.

Despre examenul foamei. De citiţi vă supăraţi - Loieri | Ciobani în robă

Eu simt că pe ţărmul nostru am rămas ultimii cu amintirea speranţelor care au umplut odată ţările şi care s-au împuţinat an după an, guvern după guvern ca hrana dinosaurilor. Eu mă simt aproape de ultimul dinosaur prin numărul morţilor rămaşi pe ţărm. De ce se iau la harţă pentru cine ştie ce? De ce nu dăm bineţe unuia când e pe picioare Dar venim cu toţii la pietre funerare?

De ce puţin îţi pasă când afli despre morţi, Si doar ţi-aduci aminte de ura ce le-o porţi? Trăim acum în vremuri de vrajbă şi venin, Ne facem singuri viaţa cu vaiete şi chin. De ce punem eforturi în salvări şi revenire, Dar nu facem nimica, un act demn de prevenire? De ce nu ne avem ca fraţii, fără râcă, fara pica, Si trăim cu vrajba-n inimi, ca Grivei cu o pisică?

06:12 Test rapid de depistare a COVID-19 produs în România

Caut iubirea, ea există, ea pluteşte peste noi, Dar noi o ignorăm prosteşte, cu crime si cu război. Dă-ne Doamne minte multă să imbraţisăm iubirea, Altfel cumva fi tabloul, cum va arăta omenirea? Pourquoi les innocents faut-ils payer?

Să ne facem clar înţeleşi.

Quel soit le nombre des victimes Pour saturer ta soif de crime? Jaloux dieu, connaîs — tu à pardonner?! De ce ne-om fi rugând la acest zeu Cu inimă de foc şi ochi însângeraţi?

Una dintre persoanele cele mai creative din domeniul arhitecturii şi al designului a fost Zaha Hadid. Din acest motiv dispariţia sa reprezintă o pierdere uriaşă pentru întreaga socie­tate. Ca şi alţi exponenţi din design sau arhitectură, Zaha Hadid a dovedit că cine este înzestrat cu viziune poate opera în domenii aparent diferite, cu o la fel de mare ușurință.

Sălbatecule Marte, nesătul mereu, De ce plătesc atâţi nevinovaţi? Care să fie numărul de victime Ca foamea ta de crimă să o sature? Tu dragostea o ştii, i-ai auzit chemarea? Gelosule zeu, cunoşti tu ce-i iertarea? Aşa înduri: când nu eşti de faţă, nici în eternitate nimic nu curge mai mult decât dor şi durere. Se poate spune: mi-e dor de vară, de Il Rosso sau mi-e dor de o altă lume ori chiar de mine însămi.

Aşadar, de ştiut, de neştiut, de visat.

Calaméo - almanahul poeziei de razboi-test

De tine, ca de mine. Pentru florile pe care el-au sufocat industriile Iar pofta metalică le-a degradat culoarea [….

Şi din aceste considerente şi ţinând cont că provin din aceeaşi zonă şi cam din aceleaşi vremuri, voi reitera câteva din cele spuse relativ la climatul în care a scris Darwish. Anume că viaţa oamenilor din Israel şi Test de viziune pe stadionul de apă încă nu este sub semnul liniştii, ci mai suscită controverse, conflicte, animozităţi.

Pe acel pământ frământat arabi şi evrei împart locuri sfinţite de răsuflarea lui Dumnezeu, loviţi într-un fel sau altul, poartă în suflet durerea, spaima, frustrarea, speranţa că pacea nu este doar o himeră pe acest pământ unde poeţii scriu în ebraică, arabă, ladino dar şi română, rusă ş.

Trebuie să credem că atât evreii, cât şi palestinienii merită ţara lor, şi o soluţie acceptabilă pentru 65 Adrian Grauenfels Almanahul Poeziei de Război ambele părţi, care să aducă pacea, e singura viabilă. Recunoscut de timpuriu ca un mare poet, a fost întemniţat de câteva ori pentru activitatea sa social-politică care vizează apărarea drepturilor palestinieniloropoziţia faţă de unele politici guvernamentale, refuzul de ase înrola.

A publicat mai multe volume şi antologii de versuri.