Keratoconus viziune nouă

Keratoconus poate cauza serios vederea prin imagini multiple, cea i cel mai adesea sensibilitate la lumin. De obicei boala este diagnosticat la adolesceni avnd o stare avansat, n jurul vrstei de de ani. Boala afecteaz ambii ochi i duce la grave probleme ale pacientului n a conduceo main sau a citi. Keratoconus este cea mai keratoconus viziune nouă boal a corneei, afectnd o persoan dintr-o mie.

Aceasta este prezent peste tot n lume, dar cu precdere n anumite grupuri etn ice.

1. Alegerea unui tratament eficient pentru keratoconus - Miopie September
2. Dacă o persoană are unul dintre simptomele bolii, atunci este necesar să alegeți o metodă de tratament, ținând seama de severitatea bolii, care poate fi determinată prin keratografie.
3. Pagina principala » Sănătate ochi » O prezentare generală a Keratoconus O prezentare generală a Keratoconus Keratoconus este o afecțiune care provoacă cornosul să se umfle în afară.

Cauza acestei keratoconus viziune nouă este nc incert, dar a fost asociat cu o enzim activ duntoare asupra corneei. Este foarte probabil ca aceast boal s fie transmis prin material genetic de la un membru al familiei. Un stadiu avansat i rapid al bolii a putut fi observat la pacienii cu sindromul Down. Semne i simptome La nceput boala se manifest printr-o cea uoar a vederii i care se poate rectifica cu lentile corective.

Ce este keratoconus

Vederea devine slab att de aproape, ct i la distan, iar noaptea vizibilitatea este redus. Unele persoane prezint o vedere mai bun cu unul din ochi, cu toate c boala se manifest cel mai adesea bilateral, n oricare din cazuri acetia vor simi fotofobie, mncarime n ochi, mici dureri i privire ncruciat la citit.

Cel mai frecvent simptom keratoconus viziune nouă bolii const n percepia multiplelor imagini fantom, acest simptom se poate vedea clar prin poziionarea unui punct de lumin pe un fond ntunecat, astfel c n loc de a vedea un punct, o persoana cu keratoconus va observa mai multe puncte, unele persoane chiar pot vedea c imaginile se mic una n alta odat cu batile keratoconus viziune nouă.

Diagnostice nainte de orice metformin și viziune href="http://limuzinedeinchiriat.ro/476-ce-s-mnnci-pentru-o-viziune-bun.php">ce să mănânci pentru o viziune bună fizic, diagnosticarea keratoconusului ncepe de obicei cu analiza istoricului medical al pacientului de ctre un oftalmolog sau optometrist.

Exist posibilitatea ca pacientul s resimt i alte simptome vizuale, prezena oricarui istoric al bolilor oculare sau rni care ar afecta vederea. Un grafic al ochiului, cum este standardul Snellen keratoconus viziune nouă progresiei literelor mici este utilizat pentru keratoconus viziune nouă determina acuitatea vizual. Examinarea ochiului ncepe cu msurarea curburii corneei cu ajutorul keratometrului manual care detecteaz astigmatismul neregulat, sugernd posibilitatea de keratoconus.

Cazurile severe pot depi abilitatea aparatelor de msurare. O verificare mai amnunit poate fi fcut de retinoscop prin care un punct de lumin este focusat pe retina pacientului, reflexia fiind observat n momentul n care se respinge lumina.

O prezentare generală a Keratoconus

Dac oftalmologistul sau optometristul suspecteaz keratoconusul va cerceta i alte caracteristici ale bolii prin ecaminarea mprit a corneei. Sub o supraveghere amnunit un pigment galben-maroniu spre verde-msliniu, cunoscut sub numele de inelul Fleischer, poate fi observat n aproape jumtate din cazurile de keratoconus.

Inelul Fleischer, cauzat de depotizarea oxidului de fier n epiteliul corneal, este greu de detectat n majoritatea cazurilor, dar devine uor de observat sub influena filtrului de cobalt albastru. Temporar, striruile dispar, n timp ce o presiune uoar este aplicat pe globul ocular. Un con foarte pronunat poate crea o adncitur n form de V n pleoapa inferioar atunci cnd privirea pacientului este ndreptat n jos, cunoscut ca semnul Munson-ului.

Alte semne clinice de keratoconus, n mod normal, se vor prezenta cu mult nainte keratoconus viziune nouă semnul Munson s devin aparent, astfel c, dei un semn clasic al bolii, nu tinde s fie de prim importan n dignosticare.

Un keratoscope portabil, uneori cunoscut ca discul lui Placido, poate oferi o simpl, non-invaziv vizualizare a suprafeei corneei prin proiectarea unei serii de inele concentrice de lumin pe cornee. Un diagnostic mai precis poate fi obinut folosind topografia corneel, n care un instrument automatizat proiecteaz modelul iluminat pe cornee i determin topologia prin analiza imaginii digitale. Harta topografic indic orice denaturare sau cicatrice n cornee, cu keratoconus evideniat de o caracteristic abrupt a curburii, care este, de obicei sub linia median a ochiului.

Tehnica poate nregistra un instantaneu al unghiului i gradul de deformare ca punct de referin pentru a evalua rata de progresie. Este de o valoare deosebit n detectarea tulburrilor n faz incipient atunci cnd alte semne nu s-au prezentat nc. Keratoconus viziune nouă crescnd a topografiei cornean a dus la un declin n utilizarea acestor termeni.

Cauza n ciuda cercetrilor considerabile, etiologia keratoconusului rmne oarecum un mister. Un numr de surse sugereaz keratoconus viziune nouă keratoconusul ar putea decurge dintr-o serie de factori cum ar fi: genetici, de mediu sau celulari, oricare dintre acetia pot declana instalarea bolii. O predispoziie genetic a keratoconusului a cum să înțelegeți miopia sau hipermetropia observat, atunci cnd boala afecteaz deja membrul unei familii i asupra incidenelor de concordan raportate la gemenii identici.

O gen responsabil nu a fost identificat, dou studii care implic un numar mare de comuniti homogenetice, izolate au trasat n contradictoriu locaiile presupusei gene de cromozomi 16q i 20q. Cu toate acestea cel mai adesea studiile genetice sunt de acord asupra unui model dominant de autozomal asupra motenirii genetice.

Keratoconus este, de asemenea, diagnosticat mai frecvent la persoanele cu sindromul Down, nsa motivele pentru aceast legatur nu au fost nc determinate.

Keratoconus a fost asociat cu boli atopice, care includ astm, alergii i eczeme, i nu este mai puin frecvent pentru mai multe sau toate aceste boli ca s afecteze o singur persoan. O serie de studii sugereaz c frecarea energic a ochiului contribuie la progresia keratoconusului, i c pacienii ar trebui s renune la aceast practic. Fiziopatologie Dup instalare, n mod normal, boala se dezvolt prin dizolvarea treptat deffchonki vedere slabă stratului Bowman, care se afl ntre epiteliul corneal i strom.

Alegerea unui tratament eficient pentru keratoconus

Dup ce cele dou intr n contact, modificrile celulare i structurale n cornee afecteaz n mod negativ integritatea sa i conduc la bombare i cicatrizare, care sunt caracteristice ale bolii.

Denaturarea vizual experimentat de ctre pacient provine din dou surse, una fiind deformarea neregulat a suprafeei corneei; cealalt fiind cicatrizarea. Aceti factori acioneaz pentru a forma regiuni pe cornee care arata o imagine n diferite locaii pe retin i dau natere unui simptom numit polyopia monocular. Efectul poate agrava, n condiii de iluminare redus n timp ce pupila se dilat la ntuneric pentru a expune mai mult din suprafaa neregulat a corneei.

Cicatrizarea pare a fi un aspect al degradrii corneei; cu toate acestea, un recent studiu sugereaz c frecarea n urma purtrii lentilelor de contact poate crete riscul cicatrizarii. Un numr de pacieni se plng de frecarea ochiului n stare croinic i, de asemenea, cred c este keratoconus viziune nouă posibil cauz a bolii, dar nu este, cu toate c s-a observat c kerataconus progreseaz mai rapid, datorit frecarii ochiului. O serie de studii au indicat faptul c corneea keratoconic prezint semne de activitate crescut cu proteaze, o clas de enzime care ncalc unele dintre legturile ncruciate ale colagenului n strom, cu o expresie simultan redus de inhibitori de proteaz.

Alte studii au sugerat c activitatea redus a enzimei aldehid dehidrogenat poate fi responsabil pentru o acumulare de radicali liberi i forme oxidante n cornee.

Se pare c, indiferent de procesul pathogenetic, daunele cauzate de activitatea n cadrul corneei rezult la o reducere a grosimii ei i a puterii biomecanice. Tratament Lentile de contact: n etapele timpurii ale keratoconusului, ochelari sau lentile de contact moi pot fi suficieni pentru corecia astigmatismului uor. Lentilele GPR asigur un nivel bun de corectare vizual, dar nu impiedic progresia bolii. La pacienii cu keratoconus, lentile de contact rigide mbunttesc viziunea, prin intermediul lichidului lacrimal care umple diferena dintre suprafaa neregulat a corneei i suprafa neted regulat interioar a lentilei, crend astfel efectul unei cornee line.

Multe tipuri specializate ale lentilelor de contact au fost keratoconus viziune nouă pentru keratoconus i viziunea kurpatov afectate pot cuta att medicii de specialitate n condiii de cornee, cat i instalatorii de lentile de contact, care au experien de gestionare a pacienilor cu keratoconus.

Conul neregulat reprezint o provocare i montatorul va depune eforturi pentru a produce o lentil de contact optim i stabil.

keratoconus

Unele montaje prob-i-eroare se poat dovedi necesare. O lentil moale are tendina s fie conform cu suprafaa conic a corneei, diminund astfel efectele acesteia. Pentru a contracara acest lucru au fost dezvoltate lentilele hibride, care sunt dure n centru i acoperite de o suprafa moale.

Lentilele de contact moi sau hibride nu se dovedesc eficiente pentru fiecare pacient.

Unii pacieni, de asemenea, resimt o vedere bine corectat cu lentilele piggybank, n care lentile rigide cu gaz permeabil sunt aplicate peste lentile de contact moi, ambele oferind un grad de corecie vizual. O form de lentil piggybank face uz de o lentil moale, cu o suprafa conic central pentru a accepta lentile rigide. Confecionarea unei lentile piggybank necesit experien din partea producatorului lentilei i toleran din partea pacientului keratoconic.

Lentile Scleral sunt uneori prescrise pentru cazuri de keratoconus avansate sau foarte neregulate; acestea acoper o proporie mai mare a suprafeei ochiului i, prin urmare, pot oferi stabilitate mbuntit.

KERATOCONUS Correction: Think Outside The Cone

Dimensiunea mai keratoconus viziune nouă a lentilelor poate s ofere un disconfort pentru unii, manipularea lor, cu toate acestea, este n favoarea pacienilor cu dexteritate redus, cum ar fi persoanele n vrst. Keratoconusul este cea mai frecvent boal de realizare a unei keratoplastii, n general, reprezentnd aproximativ un sfert din astfel de proceduri. Chirurgul transplantului cornean extrage un lenticul de esut cornean i apoi grefeaz corneea donator peste esutul existent al ochiului.

Corneea nu beneficiaz de o surs direct de snge, astfel esutul donator nu este necesar s aib aceeai grupa de snge ca cea a pacientului. Bncile de organe verific corneea donatorilor pentru orice boal sau nereguli celulare. Chirurlgul oftalmolog de origina spaniol, Ramon Castroviejo a efectuat cu succes o keratoplastie nc din Care este riscul hipermetropiei de recuperare poate dura ntre patru i ase sptmni i stabilizarea total post-operatorie a vederii de un an sau mai mult, dar cele mai multe transplanturi sunt foarte stabile pe termen lung.

Suturi utilizate de obicei, se dizolv ntr-o perioad de trei pn la cinci ani, dar suturile individuale pot fi eliminate n cursul procesului de vindecare, dac acestea provoac stri de iritare pacientului. Toate cazurile necesit o atent monitorizare, cu un chirurg oftalmolog, pentru un numr de ani. Frecvent, viziune este mult mbuntit dup intervenia chirurgical, dar chiar i n cazul n care acuitatea vizual real nu se mbuntete, deoarece corneea are o form mai normal dup ce vindecarea este completat, pacienii pot mai uor s fie obinuii cu lentile feroviari și vedere corecie.

Complicatiile de transplant de cornee sunt legate n special de vascularizarea esutului cornean i respingerea corneei donatorului. Pierderea vederii este foarte rar, dei situaia dificil de corectat a vederii este posibil. Cnd respingere este sever, repetarea transplantului este adesea ncercat i, de obicei au o rat ridicat de succes. Keratoconus nu va reaprea n keratoconus viziune nouă normal n corneea prospt transplantat; incidene a acestui fenomen au fost observate, dar sunt de obicei keratoconus viziune nouă exciziei incomplete a corneei originale sau de screening inadecvat a esutului donatorului.

Perspectivele pe termen lung pentru transplantul de cornee efectuat pentru keratoconus este, de obicei favorabil, odat ce perioada de vindecare este complet i au trecut civa ani fr probleme.

Cauzele keratoconusului

Inserii cu segemente cornee-inel: O alternativ chirurgical recent pentru transplantul de cornee este introducerea de intrastromal segmente de inele de cornee. O mica incizie se face n periferia corneei i dou arcuri subiri din polimetilmetacrilat sunt inserate ntre straturile stromei pe fiecare parte a pupilei nainte ca incizia s fie nchis. Segmentele mping mpotriva curburii corneei, aplatiznd vrful conului i aducerea acestuia la o form mult mai normal.

Procedura, efectuat pe un pacient sub anestezie locala, ofer avantajul de a fi reversibile i chiar cu potenial de schimb n care aceasta nu implic ndeprtarea esutului ochiului. Principalul inel intrastromal disponibil este cunoscut sub denumirea comercial de Intacs. Pe plan internaional, inele Ferrara sunt de asemenea disponibile. Intacs reprezint o tehnologie brevetat i sunt plasate n afara zonei de optic fa de mai keratoconus viziune nouă inele prismatice Ferrara, care sunt plasate chiar n interiorul zonei de 5 mm optice.

Studiile clinice cu privire la eficacitatea inelelor intrastromale pe keratoconus sunt n stadiile de nceput, iar rezultatele au fost, pn acum, ncurajatoare, dei ele nu au fost nc keratoconus viziune nouă de ntreaga comunitatea de chirurgie de refracie.

Potenialele complicaii ale inelelor intrastromale includ penetrrile accidentale prin intermediul camerei anterioare atunci cnd se formeaz canalul, post-operative infeciei ale corneei, i migraia sau extrudarea de segmente. Inelele ofer o bun ans de mbuntire a vederii, chiar i n cazurile complicate ale ochilor, dar rezultatele nu sunt garantate i n unele cazuri se pot agrava. Studiile recente privind inelele de cornee intrastromale au implicat utilizarea a dou segmente pentru a provoca aplatizarea corneei.

Un studiu efectuat mai trziu a raportat c rezultate mai bune, ar putea fi obinute pentru aceste conuri situate mai la periferia corneei prin folosirea unui singur segment de Intacs.

Aceasta duce la prefereniale aplatizarea preferenial a conului de mai jos. Colagen corneal crosslinking cu riboflavin: Un tratament elaborat la Universitatea Technische Dresden, a demonstrat un succes nc de la nceput este colagenul corneal crosslinking cu riboflavin, de asemenea, cunoscut sub numele de CXL, CCR, i CCL. Ochiului i se administreaz o soluie cu riboflavin i este activat de iluminare cu lumin UV-A timp de aproximativ 30 de minute.

Riboflavina cauzeaz noi linii care se formeaz ntre toroanele de colagen adiacente n stratul stromal al corneei, care recupereaz i pstreaz o parte din puterea mecanic a corneei. Stratul de cornee epitelial este, n general, ndeprtat, n scopul de a crete penetrarea cu riboflavin n strom. Testele clinice sunt n curs de desfurare, dar crosslinking este n cretere privind adoptarea practicii de ctre comunitatea oftalmologilor, i a avut parte de succes n tratarea cazurilor timpurii ale bolii.

Procedur, cu epiteliul nlturat, este aprobat pentru utilizare n toat Europa, i a nceput recent studiile clinice, n SUA. Rezultatele sunt foarte promitoare, cu un studiu de raportare de stabilizare n toate tratamentele ochilor, precum i o corecie uoar a keratoconus viziune nouă vizuale la majoritatea pacienilor. Lentile corectoare pot fi nc necesare dup acest tratament, dar pot juca un rol important n limitarea deteriorrii vederii i reducere nevoia de transplant de cornee. Keratotomia radial: Keratotomia radial este o procedura de refracie chirurgical n care chirurgul face o incizie model spote-like n cornee pentru a modifica forma.

Aceast opiune chirurgical veche pentru miopie a fost n mare parte nlocuit de LASIK i alte proceduri similare. LASIK n sine este absolut contraindicat keratoconus viziune nouă keratoconus i alte condiii de subiere a corneei 8 pentru c ndeprtarea esutului cornean stromal va deteriora n continuare o cornee deja subire i slab. Din motive similare, keratotomia radial, de asemenea, n general, nu a fost folosit pentru pacienii keratoconici.

Cu toate acestea, o clinica italian a raportat un oarecare succes cu o procedur de modificare asimetric a keratotomiei radiale, n care inciziile sunt limitate la un sector al ochiului. Pacientul poate experienta iniial fotofobie i fluctuaie de vedere, n comun cu alte forme de intervenii chirurgicale de refracie.

Aceast tehnic trebuienc s treac prin experimentare oficiale i perioada de urmrire, care este, n general, impus de Serviciul Naional Italian de Sntate s accepte o nou tehnic de chirurgie nainte de a putea fi oferit pacienilor. Deoarece respingerea unei gref ncepe de obicei n endoteliu, ansa unui episod de respingere este redus foarte mult.